Tardiv! Criminalul Radovan Karadzici, condamnat la 40 de ani de puscarie

fost lider sarbi bosniaci, radovan karadzici, crime impotriva umanitatii, curtea de la haga, srebrenica, masacru, genocid, sarajevo, bosnia hertegovina, tribunalul penal international, 40 de ani

Fostul lider al sarbilor bosniaci, Radovan Karadzici, a fost gasit vinovat joi de catre magistratii Tribunalului Penal International (TPI) de genocid in masacrul de la Srebrenita, comiterea de crime umanitare indreptate impotriva etnicilor croati si a musulmanilor din orasele bosniace si asedierea capitalei Sarajevo.

Magistratii au decis condamnarea sa la 40 de ani de inchisoare. Aproximativ 100.000 de oameni si-au pierdut viata in timpul conflictului civil din Bosnia si Hertegovina, scrie News.ro.

Primul presedinte al Republicii Srpska a fost gasit nevinovat de genocid in ceea ce priveste primul cap de acuzare, crimele comise de militia sarbo-bosniaca in orasele din Bosnia si Hertegovina.

Astfel, judecatorii Tribunalului International pentru fosta Iugoslavie (TPI) au decis ca nu exista dovezi suficiente pentru a stabili fara nicio urma de indoiala ca orasele din Bosnia si Hertegovina au fost victimele unui genocid condus de Radovan Karadzici, care viza exterminarea croatilor bosniaci si musulmanilor bosniaci pentru a pune bazele unui stat exclusiv sarb.

Insa, magistratii au decis ca Radovan Karadzici este vinovat de comiterea de crime impotriva umanitatii in orasele bosniace, precum persecutarea etnicilor croati si a musulmanilor, comiterea de crime si expulzarea fortata a acestora.

Rol esential in asedierea capitalei Sarajevo

In ceea ce priveste al doilea cap de acuzare, asedierea capitalei Sarajevo timp de 44 de luni, care s-a soldat cu moartea a 10.000 de civili, Karadzici a fost gasit vinovat pentru crime de razboi. Magistratii au stabilit ca rolul jucat de Karadzici a fost esential pentru asedierea orasului Sarajevo, atacat timp de aproape trei ani cu bombe si gloante.

De asemenea, magistratii au stabilit ca, desi musulmanii bosniaci au organizat atacuri asupra soldatilor de mentinere a pacii ai ONU, aceste atacuri nu au reprezentat provocari pentru militia sarbo-bosniaca si vizau sa atraga atentia liderilor occidentali cu privire la situatia din Bosnia si Hertegovina.

Magistratii TPI au stabilit ca Radovan Karadzici a ordonat asaltul armatei sarbo-bosniace asupra Srebrenitei, o enclava musulmana declarata „zona sigura” de catre ONU, si a fost de acord cu masacrarea celor 5.000 de barbati si tineri musulmani.

De asemenea, TPI a stabilit ca Karadzici era singurul lider care putea sa opreasca masacrarea musulmanilor, insa a luat toate masurile necesare pentru a permite continuarea operatiunii de ucidere a celor 5.000 de bosniaci musulmani.

De altfel, Karadzici nu a luat nicio masura pentru a opri comiterea de crime la Srebrenita de catre subordonatii sai.

100.000 de morti: Karadzici s-a ascuns ani buni inainte de a fi prins

Karadzici este oficialul cu cel mai inalt rang in cazul caruia Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie, de la Haga, a dat un verdict, in urma razboiului din urma cu doua decenii, in care au murit 100.000 de oameni si in urma caruia Bosnia a fost divizata de-a lungul unor linii entice care supravietuiesc, in mare parte, si astazi.

Printre principalele acuzatii care il vizeaza pe Karadzici, care a fost arestat in 2008, dupa 11 ani in care s-a ascuns de autoritati, este ca el a controlat fortele sarbe care a ucis 8.000 de baieti si barbati musulmani la Srebrenita, in 1995, dupa ce au invadat enclava decretata ca „zona sigura” de ONU.

Karadzici, care a condus la un moment dat Republica Sprska din Bosnia, a avut titlul de comandant suprem al fortelor armate.

Masacrul de la Srebrenita si asediul de trei ani al capitalei bosniace, Sarajevo, de catre fortele sarbe, au fost evenimentele care au mobilizat lumea impotriva sarbilor si care au determinat raidurile NATO ce au pus capat razboiului.

Karadzici s-a aparat in procesul sau de 497 de zile si a convocat 248 de martori care sa depuna marturie in favoarea sa. El a prezentat cateva milioane de pagini de dovezi, cu ajutorul unui consilier legal numit de instanta.

Procurorii spun ca fostul oficial a conspirat pentru a elimina toti cetatenii de alte etnii decat cea sarba din Bosnia. Karadzici, care a respins acuzatiile, a incercat sa se prezinte drept un erou al sarbilor si a acuzat chiar musulmanii bosniaci pentru o parte dintre asedii si bombardamente.

Criticii instantei ONU sustin ca procurorii nu sunt impartiali, in conditiile in care 94 din totalul de 161 de suspecti inculpati au fost sarbi si numai 29 croati si 9 musulmani bosniaci.

Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie a fost infiintat in 1991, dupa dezmembrarea violenta a tarii, soldata cu 130.000 de morti. Instanta a avut ca obiectiv sa previna noi crime de razboi si sa promoveze reconcilierea, dar sentintele sale provoaca in continuare diviziuni.

Multi sarbi, atat din Bosnia, cat si din Serbia, considera tribunalul drept un instrument pro-occidental si afirma ca Radovan Karadzici este nevinovat, iar o condamnarea sa ar fi o nedreptate.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *