Niste ipocriti! Parlamentul a incalcat Constitutia de nenumarate ori

PARLAMENT, PARLAMENTUL, CONSTITUTIE INCALCATA, LEGE FUNDAMENTALA IGNORATA, SAPTE CAZURI, IPOCRIZIE

Politicienii care vor schimbarea sefei DNA, Laura Codruta Kovesi, o acuza de incalcarea Constitutiei, invocand o decizie a CCR. Insa, Parlamentul a incalcat de mai multe ori legea fundamentala, fara sa existe vreo sanctiune.

Decizia ministrului Justitiei, Tudorel Toader, de a nu propune revocarea sefei DNA, Laura Codruta Kovesi, si a procurorului general, Augustin Lazar,  a provocat iritare la varful PSD. Presedintele Liviu Dragnea, a declarat ca nu isi asuma decizia ministrului Justitiei.

„Din pacate, nu am ce sa sustin, pentru ca ori ma asteptam la o argumentatie in care sa ne spuna tuturor de ce trebuie sa fie mentinuti in functie sefii Parchetelor, ceea ce era o optiune si un rezultat al evaluarii, ori argumentatie pentru a cere revocarea lor. In schimb, am vazut o argumentatie pentru a fi revocati cu o concluzie pentru a fi mentinuti. Din pacate, nu am ce sa sustin si trebuie sa recunosc ca am o oarecare dezamagire”, a comentat Dragnea.

Propaganda PSD si a televiziunilor apropiate a insistat pe faptul ca Laura Codruta Kovesi trebuia debarcata pentru ca a incalcat Constitutia, fapt dovedit de decizia CCR in cazul anchetarii ordonantei 13/ 2017. Teoria a fost lansata pe piata de presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu. Insa, la randul lor parlamentarii au incalcat de mai multe ori Constitutia, fara ca vreun politician sa fie sanctionat.

* Tariceanu a ignorat Constitutia pentru Sova. In martie 2015, Senatul, condus de Calin Popescu Tariceanu, a respins o cerere a DNA de arestare preventiva a lui Dan Sova. Insa senatorii au aplicat un regulament intern care nu fusese pus in acord cu Constitutia, in ciuda unor decizii ale CCR in acest sens. Tariceanu a refuzat sa publice hotararea de respingere, pentru a nu putea fi atacata la CCR, dar a fost obligat de o decizie a judecatorilor constitutionalisti. „Refuzul Senatului de a redacta si publica hotararea adoptata in sedinta plenului din 25 martie 2015 echivaleaza cu neindeplinirea unei obligatii constitutionale, legale si regulamentare”, se mentioneaza in decizia CCR. Dupa publicarea documentului, CCR a declarat neconstitutionala hotararea Senatului. Tariceanu, care cere demisia lui Kövesi pentru o decizie similara, este si astazi presedintele Senatului.

* Protejarea sistematica a incompatibililor. In 2012, Senatul a refuzat sa vacanteze mandatul lui Mircea Diaconu, desi acesta fusese declarat incompatibil, prin decizie definitiva. CCR a constatat existenta unui conflict de natura juridica intre institutii, pentru ca Senatul si-a insusit atributii ale Justitiei. ”Legitimarea unui astfel de act ar avea ca efect acceptarea ideii ca in Romania exista persoane, institutii, autoritati carora nu le sunt opozabile hotararile judecato-resti, deci care sunt mai presus de lege”, afirma judecatorii CCR.  Curtea a luat o decizie similara si dupa ce Senatul a refuzat sa vacanteze mandatul lui Akos Mora (PNL), declarat incompatibil. In ciuda acestor precedente, de atunci s-au inmultit cazurile de parlamentari incompatibili ale caror mandate nu au fost vacantate – Steluta Cataniciu (ALDE), sau Cristian Marciu (PSD).

* Lege neconstitutionala, rediscutata. Comisia juridica a Senatului analizeaza doua proiecte legislative care stipuleaza ca demnitarii nu mai au voie sa ocupe timp de trei ani „aceeasi functie publica” pe care o aveau atunci cand au fost gasiti in incompatibilitate, dar pot ocupa orice alta functie. Dezbaterile au fost reluate desi CCR a respins printr-o decizie (418/2014) interpretarea data de parlamentari.

„A accepta interpretarea conform careia unei persoane constatate a fi in stare de incompatibilitate sau conflict de interese ii este interzis sa mai ocupe doar functia care a generat starea de incompatibilitate sau conflictul de interese, putand, in schimb, ocupa orice alta functie eligibila, ar pune, practic, la indemana categoriilor de persoane vizate de Legea 176/2010 un procedeu extrem de simplu de eludare a legii si aplicabilitatii sanctiunilor instituite de aceasta, aspect de neconceput intr-un stat de drept”, mentioneaza CCR.

* Traseismul neconstitutional, incurajat. In august 2014, Guvernul Ponta a adoptat o ordonanta de urgenta prin care alesii locali primeau 45 de zile in care isi puteau schimba partidul fara a-si pierde mandatul, prin derogare de la statutul alesilor locali. Potrivit unui raport ExpertForum, 552 de primari au migrat, dintre care 436 s-au indreptat catre PSD. Legea de aprobare a ordonantei a fost declarata neconstitutionala de CCR in ianuarie 2015. Insa in dezbaterile parlamentare PSD a tergiversat votul si a refuzat sa mentioneze in proiect faptul ca alesii traseisti isi vor pierde mandatele. Legea de respingere a fost aprobata de Senat abia luna aceasta, la doi ani de decizia CCR, fara niciun efect practic.

* Pensii curat neconstitutionale. Pe 21 decembrie 2015, Senatul a aprobat legea privind pensiile speciale ale primarilor, dupa modelul celor pentru parlamentari. In februarie 2016, legea a fost declarata neconstitutionala. Cu toate acestea, in iunie 2016, Senatul a revotat proiectul, schimband de forma articolele neconstitutio-nale, care aveau insa, acelasi efect. In iulie 2016, CCR a respins, din nou, legea, insa decizia nu a fost pusa in aplicare nici pana astazi.

* Ping-pong cu mandatele alesilor locali. Pe 21 decembrie 2016, Senatul a votat un proiect potrivit caruia alesii locali isi vor pierde mandatele doar in cazul unor pedepse cu executare, eliminand sanctiunile pentru cei condamnati cu suspendare. In iulie 2015, CCR a decis ca legea este neconstitutionala. Cu toate acestea, proiectul nu a fost pus nici pana astazi in acord cu decizia CCR.

* Memorandumul cu Rompetrol, uitat in sertare. Pe 28 mai 2013, Senatul a aprobat un proiect de lege privind aprobarea Memorandumului de Intelegere incheiat intre statul roman si The Rompetrol Group. Pe 21 noiembrie 2013, CCR a declarat legea in ansamblu ca fiind neconstitutionala. Cu toate acestea, nici astazi parlamentarii nu au pus legea in acord cu decizia CCR. Pe 28 iunie 2016 legea a fost respinsa de Camera -Deputatilor si de atunci a ramas in sertarele Senatului, condus de Calin Popescu Tariceanu.

Sursa text: Romania Libera


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *