Alegeri legislative in Grecia: Perioada frenetica intesate de scrutine

alegeri-legislative-prezidentiale-grecia-2015

Ciclul electoral care incepe duminica in Grecia deschide o perioada frenetica, marcata prin alegeri legislative, urmate de prezidentiale in 15 zile si un nou scrutin legislativ pana la inceputul lui martie, daca partidele nu reusesc sa ajunga la un acord privind formarea unui Guvern, relateaza AFP.

Grecii vor alege 300 de deputati in cadrul unui scrutin proportional: 238 vor fi alesi in cele aproximativ 50 de circumscriptii din tara, iar 12, in general personalitati, vor fi alesi pe „liste de stat”, ceea ce ii scuteste de nevoia de a face campanie.

In plus, partidul care se claseaza pe primul loc dispune de un bonus de 50 de mandate suplimentare, care se aloca urmatorilor candidati de pe lista.

Pe de alta parte, numai partidele care au intrunit 3 la suta din voturi pot avea deputati.

Miza este prin urmare ca partidul clasat pe primul loc sa obtina 151 de mandate, adica majoritate absoluta.

Acest scop era usor de atins in urma cu cativa ani, cand existau doua mari partide rivale, ND (dreapta) si Pasok (socialisti), care obtineau scoruri de aproximativ 40 de procente si apoi castigatorul primea si bonusul de mandate.

Dar in pofida unei polarizari puternice duminica, asemenea scoruri nu mai sunt de actualitate, dupa ce Pasok a scazut la aproximativ 5 la suta din intentiile de vot, din cauza crizei.

Astfel, ar trebui ca primul partid sa obtina duminica 35,6 la suta din voturi – si ca un total de 12 la suta din alegatori sa voteze pentru partide care nu obtin cate 3 procente fiecare – pentru a detine majoritatea absoluta, iar liderul sau sa devina automat premier.

In prezent, favoritul scrutinului este considerat partidul Syriza (stanga radicala), creditat cu cel mult 35 la suta din intentiile de vot.

Daca nu obtine aceasta majoritate absoluta, liderul partidului clasat pe primul loc va merge inca de luni la presedintele Carolos Papoulias, care ii va incredinta un „mandat exploratoriu” de trei zile pentru a incerca sa gaseasca aliante ferme cu alte partide, pentru a intruni un total de cel putin 151 de deputati.

Daca aceasta procedura esueaza, Papoulias ii va incredinta acelasi mandat de trei zile partidului clasat pe locul al doilea si, in cazul unui nou esec, partidului de pe locul trei.

Papoulias poate incerca de asemenea sa discute cu partidele pentru a forma o mare coalitie nationala, avand in vedere situatia economica dificila a tarii.

Dar in caz de esec, vor fi organizate noi alegeri legislative la inceputul lui martie si intre timp va exista o mare instabilitate politica.

Tot acest ciclu, care promite sa fie animat, se va complica si mai mult cu un scrutin prezidential.

Alegerile legislative de la 25 ianuarie sunt de fapt consecinta dizolvarii Parlamentului, provocata in decembrie de refuzul a peste doua cincimi dintre deputati de a-l alege in locul lui Carolos Papoulias (al carui mandat expira in martie) pe candidatul propus de actualul Guvern al lui Antonis Samaras (ND), fostul comisar european Stavros Dimas.

Constitutia greaca prevede ca in acest caz, noua Camera a Deputatilor, fie ca s-a format un Guvern sau nu, „procedeaza imediat dupa constituirea sa la alegerea presedintelui republicii”. Primul tur de scrutin ar putea avea loc la 7 februarie, urmat de altele doua, daca va fi cazul, la intervale de cinci zile.

Saptamana aceasta au aparut zvonuri ca Syriza, daca va castiga, il va propune in acest post, in principal onorific, pe actualul comisar european al Greciei, Dimitris Avramopoulos, membru al ND, dar apreciat de Syriza. Avramopoulos a apreciat luni ca acest zvon este „nefondat”.

Sursa foto: bbc.co.uk


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *